Motto: “Viteza luminii este mai mare decât cea a sunetului.
De aceea... unii par strălucitori înainte să-i auzi vorbind.”
Anatol Basarab
Ma aflu in fata voastra, o simpla fiinta, cu bune si cu rele, careia ii revine raspunderea de a va servi, de a continua munca predecesoarelor sale, de a pastra nealterate principiile la care am aderat fiecare dintre noi la inceputul drumului masonic.
Din salba Marilor Maestre care au pastorit aceasta veche obedienta europeana voi numi pe Printesa Martha Bibesco, Smaranda (Colonel) Maltopol, sau alte surori ce au plecat la Orientul Etern si carora se cuvine ca sa le aduc un pios omagiu si vesnica recunostinta pentru initiativele lor. Cu toate ca razboiul si comunismul au fost cauzele intrarii in adormire a altor obediente, aceste femei inimoase au intretinut flacaruia spirituala in emigratia (franceza), dar si in clandestinitate intr-un Bucuresti fantomatic, cenusiu si comunist.
Reaprinderea luminilor s-a produs dupa anul 2000, reunindu-se mai varstnicele surori ramase in Romania, cu luptatoarele din emigratie, cu descendentele romancelor mason, dar si cu o mica grupare de femei foarte tinere, animate de dorinta traditiei si a continuitatii.
Cea careia I s-a dat votul de incredere de lider si Mare Maestra a MLFR 1922 a fost Anca Nicolescu 33, astazi Mare Maestra ad vitam, cea de la care cerem si luam lumina in mod neconditionat, aproape la orice ora din zi sau din noapte.
A urmat apoi Prea Respectabila Sora Anda Huch 33. Nepoata uneia dintre fondatoarele MLFR 1922, a crescut, s-a educat si s-a format in spiritual pacii si armoniei masonice. Desi mandatul acesteia a fost mai scurt, ne-a fost si ne este un model demn de urmat, cu spirit analitic, cu discretie, cu multa spiritualitate.
Urmasa acesteia a fost Marea Maestra din trecutul imediat, Daniela Nae 33, a carei adjuncta am avut onoarea sa fiu si sa invat cate ceva din arta diplomatiei si spinoasa arta a conducerii.
Iata, dragele mele surori in grade si calitati, ca imi revine si ne revine raspunderea de a duce mai departe spiritul viu al Obedientei care, nu mai departe de anul care vine, va atinge 95 de ani de existenta continua in spatiul romanesc si European.
Timpurile pe care le strabatem nu sunt dintre cele mai fericite. Sa nu uitam marile miscari de populatii din anul 2015, lucru cu care Europa nu s-a mai confruntat de cel putin 15 veacuri. Consecintele nu le putem aprecia astazi, ci abia in decenii. Cu toate acestea, se cuvine sa semnalam diferente culturale, de ierarhii comunitare, de religie. Suntem pregatite sa ne confruntam direct cu acest fenomen? Poate ca da, poate ca nu… Cum putem sa armonizam acest melanj furtunos? Milioane de oameni migreaza dinspre sudul spre nordul Mediteranei, de groaza fiilor lui Ares.
Tot in contemporaneitatea noastra, de cel mult 3 decenii, 0 si 1 au inceput sa ocupe tot mai mult activitatile cotidiene. Daca la finele anilor 80 era elitist sa cunosti un limbaj de programare, copilul de astazi foloseste cu nonsalanta smartphone-ul, bibliotecile digitale, plictisindu-se la orele scolare clasice.
Reformam copilul sau reformam profesorul?
Nu cumva ar trebui sa ne reformam toti?
Cu cateva sute de ani inainte, un domn ingenios numit Guttenberg a inventat sistemul mobil de tipar, determinand o viteza mai crescuta a circulatiei cunostintelor.
In orice revolutie tehnologica dispar meserii si apar noi meserii, alta data nebanuite.
Atunci, breasla copistilor a disparut in aproximativ un secol, in functie de arealele geografice si de receptivitatea locuitorilor la fluxul de cunostinte.
Acelasi lucru in cazul motorului cu abur. Acum, 0 si 1 au facut ca tiparitura sa se reduca in favoarea comunicarilor electronice.
Cartea, ziarul sau magazinul virtual schimba fata lumii.
Telemunca, telemedicina, mijloacele de educatie contemporane tes premisele unei societati radical modificata fata de cea a anilor trecuti.
Bitcoin-ul, platile electronice, comertul international la limita unui click de mouse sunt vulnerabile in fata autonomiei energetice sau atacurilor cibernetice.
Populatiile se segrega pe orizontala, din rationamente sociale, geografice, dar se segrega si pe verticala, caci varstnicii nu se pot adapta la noua lume alcatuita de nepotii acestora.
Iata provocarile masonului contemporan. Acestuia ii revine rolul de mediator si armonizator in tsunami-ul informational, in toleranta spirituala fata de diferentele de abordare a diferentelor de educatie, sociale sau religioase.
Femeia mason are un spirit inalt si foarte generos. Prin natura formarii riguroase si profunde, ea percepe in intreaga plenitudine toate aceste procese de evolutie si de dezvoltare a umanitatii. Ea, femeia mason, mama si sotie, trebuie sa faca fata marilor salturi contemporane, dar si marilor provocari ale migratiilor de populatii.
Am incredere ca doar impreuna, in spiritul traditiei, al respectului ierarhic, al fraternitatii, toate, impreuna, vom aduce un plus de valoare si de spiritualitate in noua lume care se alcatuieste sub ochii nostri.
Cu o TAF,
Anca Gheorghiu
Mare Maestră ad interim
